Arhive pe etichete: mic

Noutăți în viața de cuplu

Standard

Vorba zicalei „Toamna se numără bobocii”, am socotit și am ieșit cu unul în plus. Ce-i drept unul încă mic și nevazut, dar cum nu mai pot să ascund fapta și poate uneori mi-aș dori să mai vorbesc despre vreo cârpă pe aici prin spatiu virtual, am decis să împărtășesc noutățile.

S-au scurs mai bine de 6 luni de când nu ma mai deplasez singură, așa că o să-mi spun părerea despre experiența de până acum. Ca să fie clar de la început, nu o să împărtășesc prea mult din viața copilului în mediu online. Atunci când își va dori va putea avea parte de câtă expunere îi doreste suflețelul, dar până atunci nu vreau să-i las mostenire viața pe profilele mele de socializare.

Lund de la capăt evenimentele cred că e de raspuns la întrebarea, dar de ce? Ca orice lucru pe care îl faci e nevoie de ingredientele necesare care în cazul de față sunt doi oameni maturi într-o relație de ani și ani, care se dezvoltă armonios într-un mediu călduros. Drept urmare decizia nu a fost greu de luat știind că putem să-i oferim cadrul și baza de care are nevoie pentru a păși în lumea mare.

Așa că am dat frâu liber sentimentelor și prin iunie am simțit că se petrec schimbări în corpul meu. Primul trimestru de sarcină e perioada frumoasă în care orice stare m-a făcut să mă simt diferit într-un mod plăcut, chiar dacă poate uneori am experimentat grețuri, stări de oboseală, disconfort inexplicabil, samd. Sunt stari pe care nu le-am mai întâlnit până în acel moment și care m-au facut să mă simt, importantă, fericită, utilă, bucuroasă. Și cam asta ar fi concluzia mea la întrebarea: Cum e să fii însărcinată?

Ce e ciudat este faptul că până nu ești sigură, asta se întâmplă cam după 3 luni, că totul e bine și nu există riscuri nu vrei să împărtășești vestea cu cei din jurul tău, dar în același timp treci prin schimbări vizibile. Eu am avut oarecum noroc căci am reușit să-mi mențin echilibrul și oamenii din jur nu au observat nimic. Un singur coleg de birou a ghicit, dar doar pentru faptul că în opinia lui, se pare eram mult mai fericită ca înainte. Și doar o femeie însărcinată poate să fie așa. Nu neg pentru că ziceam mai sus sarcina îți aduce o doză de pozitivitate.

Trimestrul doi de sarcină a venit evident cu schimbări în gabarit. Nu pot sa zic că mă încântă acest aspect, dar face parte din decizia pe care am luat-o acum ceva timp și dret urmare fiind un lucru asumat nu are de ce să mă sperie. Partea frumoasă a acestei perioade sunt mișcările bebelușului. Își face simțită prezența și asta e dovada că lucrurile stau bine.

Cred ca s-a observat faptul că nu mă refer la ea sau el ci la copil sau bebeluș, asta pentru că personal am decis să nu știu sexul copilului. Partea tare e că soțul știe și până acum a reușit să țină acest amanunt doar pentru el, la fel ca și restul oamenilor care au aflat.

Mai vreau să mentionez că modul meu de viață nu s-a schimbat radical. Da, am renunțat la anumite activități sportive, dar le-am înlocuit cu altele dedicate, nu mi-am redus activitatea zilnică ci doar încerc să o iau mai încet atunci când simt că e prea mult, am considerat întotdeauna că am o alimentație echilibrată și în plus în perioada asta am adăugat și mai multe fructe, legume, alune de toate felurile care îmi satisfac dorințele de gustărele dintre mese.

Până acum nu am achiziționat niciun produs pentru ființa mică și jucăușă, dar am început o listă de necesități și căutări online așa că sper să fim gata până la marea întâlnire.

Nume i s-a alocat încă de la începuturi. Nu am avut nume pregatite sau dorite așa că fiind amândoi ingineri era cu musai o strategie pentru a simplifica alegerea. Iar pentru faptul că noi am decis sa-l aducem pe lume pe alte meleaguri decât cele mioritice și probabil tot pe ele își va petrece timpul am decis să aiba un nume românesc care să-i amintească mereu de origini. Regula a fost simplă, dacă e băiat va avea un nume care începe cu initiala prenumelui meu și dupa o scurta privire asupra numelor de băieți cu „M” Mihnea a avut castig de cauză, iar dacă e fată va avea un nume care începe cu initiala prenumelui lui, adica „I”. Aici am avut mai mult de dezbătut, cam 5 minute, dar pana la urma Ilinca a ieșit câștigător.

As vrea să mai trec prin întrebările frecvente, cum ar fi: cum vrei sa naști? Personal nu văd de ce ar fi o dilemă. Sunt femeie și una din calitățile mele este de a da naștere. Nu văd niciun motiv real și credibil care m-ar priva de această oportunitate. Da, dacă în momentul cu pricina situația se complică voi recurge la ce e mai bine pentru noi amândoi, dar până atunci nu există alegere. Evident urmatoarea întrebare e: dar nu iți e frică? Pai nu prea văd de ce mi-ar fi frică? Dat fiind vârsta și mediile în care am trăit am acumulat experiență, cunoștințe, care atunci cand am luat această decizie m-au ajutat să-mi imaginez tot procesul, nu doar plăcerea de a concepe și rezultatul. O altă întrebare ar fi: vrei sa alaptezi sau nu? Atâta timp cât organiamul meu va produce produsul necesar, din nou nu văd motive de a refuza acest aspect. Si o ultimă întrebare: cât plănuiești să stai in concediu de maternitate? Aici tin să precizez că un factor decisiv este legea statului în care trăiesc. Dar indiferent de cat de neprietenos este sistemul voi sta 6 luni cu copilul apoi probabil voi regurge la un program part-time și în funcție de cum vor sta lucrurile voi decide când să ma întorc la un program normal.

Cred că am trecut prin marea majoritate a responsabilităților care vin o dată cu minunea mică urlătoare și cacacioasa, așa că pot să trec la partea cu aspectul în timpul sarcinii. Fiind conștientă că este o perioadă scurtă din viața mea am tras cât mai mult de hainele pe care le aveam în garderobă, dar la un moment dat am realizat ca nu sunt prea multe cele care îmi mai vin și atunci am zis că e momentul să fac o vizită magazinelor de specialitate. Din pacate am constatat că oferta nu este nici pe departe utilă și atrăgătoare, mai degrabă limitată și plictisitoare. Iar pentru că nu vreau să-mi schimb stilul de a mă afișa, nu mi-a luat mult să realizez că nu are sens sa imi pierd timpul în căutări fără succes și am ramas la ofertele magazinelor pe care le vizitez mereu. Au suficiente lucruri largi care să-mi satisfacă necesitățile de ultim trimestru.

Unul din aspectele care nu îmi satisfac retina sunt hainele mulate pe un trup purtator de prunci, drept urmare evit aproape orice articol care se muleaza perfect pe al meu trup, iar în schimb astern pe mine lucruri largi. Și prin ele se vede că nu sunt singură, dar discret.

Las și cateva poze cu una din rochiile care mă ajuta în perioada asta atat de luminoasă pentru femeia din mine.